Infringement de mai

Zi neagră pentru transporturi. Comisia Europeană a deschis cinci proceduri de infringement împotriva României pentru că nu a luat măsuri pentru transpunerea unor directive europene în domeniu. Pe de altă parte, nici nu am primit bine condamnarea de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru poluarea cu pulberile în suspensie, produsă în special din cauza traficului și al șantierelor, că a fost deschisă o altă procedură de infringement tot din cauza traficului; prea mult dioxid de azot. Dar cel mai grav este că a fost demarată o nouă procedură pentru că România nu a făcut nimic pentru a respecta o sentință a CJUE, cea referitoare închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Dacă, autoritățile comunitare au avut bunăvoința să nu aplice sancțiuni direct, acum România este în linie dreaptă către penalități de milioane de euro.

România s-a ales cu o nouă procedură de infringement pentru că nu a pus în aplicare decizia CJUE din 18 octombrie 2018 referitoare la neînchiderea gropilor de gunoi neconforme. În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile, statele membre au obligația de a recupera și elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. În aceste condiții, România avea obligația de a închide și a reabilita depozitele de deșeuri neconforme (depozite de deșeuri municipale și industriale) până la 16 iulie 2009. „Din cauza progreselor lente, Comisia a înaintat această chestiune Curții de Justiție a Uniunii Europene în februarie 2017. Hotărârea Curții se referă la 68 de depozite de deșeuri, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până în prezent. Până în ianuarie 2020, cea mai mare parte a lucrărilor necesare pentru închiderea, etanșarea și regenerarea celorlalte 48 de depozite de deșeuri nu fuseseră încă planificate, aprobate sau demarate”, precizează documentul.

„Comisia îndeamnă insistent România să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 48 de depozite ilegale de deșeuri. (…) În consecință, ca urmare a hotărârii Curții, Comisia adresează o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție patru luni pentru a remedia situația”, completează documentul.

Prin hotărârea din 2018, CJUE doar a constatat neconformarea României la legislația comunitară în domeniu, dar nu a impus nicio penalitate. Noua procedură de infringement se finalizează, dacă România nu rezolvă problema, cu penalități calculate inclusiv pe zile de întârziere. În cazuri similare din UE, aceste enalități s-au ridicat la milioane de euro.

O nouă sancțiune pentru trafic

Cea de a doua procedură de infringement în domeniul mediului inițiată de Comisia Europeană se referă la calitatea aerului. CE arată că România nu a respectat cerințele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător, inclusiv în ceea ce privește informarea publicului raportarea „în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului”, se arată în comunicatul Comisie.

„În particular, România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire. Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot (NO2) într-una dintre aglomerări (București). Prezența unor concentrații ridicate de NO2 implică riscuri pentru sănătatea umană”, precizează documentul.

De aceea, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, termenul de conformare este de patru luni. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

La sfârșitul lunii aprilie, CJUE a condamnat România pentru poluarea cu pulberi în suspensie PM10, din București. Poluarea cu PM10 este generată în special de trafic și șantiere.

Infringement pentru gaze naturale

Toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului și al Regatului Unit au primit scrisori de punere în întârziere, din cauza nerespectării anumitor dispoziții ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale (Regulamentul 2017/1938), în particular în ceea ce privește obligațiile de notificare și aplicarea mecanismului de solidaritate. Regulamentul stabilește cerințe de prevenire și reacție la întreruperile potențiale ale aprovizionării cu gaze în UE. „În acest scop, este esențial să existe planuri de acțiune preventivă și planuri de urgență, precum și acorduri de solidaritate clare între statele membre. Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a acestor obligații la nivel național”, spune comunicatul CE. Statele au la dispoziție 4 luni pentru conformare; în caz contrar, se ajunge la aviz motivat în procedura de infringement.

Program informatic perimat pentru alcool și tutun

Comisia a decis să trimită un aviz motivat României pentru că nu a finanțat și dezvoltat conform calendarului convenit un sistem informatic pentru monitorizarea circulației produselor accizabile (alcool, tutun și produse energetice) la nivelul UE, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Normele UE (în principal Directiva 2008/118/CE a Consiliului) permit produselor accizabile să circule în regim de amânare a plății accizelor, cu condiția ca documentele electronice să fie prelucrate în mod corespunzător în statele membre de expediere și de sosire. De asemenea, sistemul informatic le permite statelor membre să comunice informații cu privire la operatorii autorizați să pună în circulație astfel de produse și să coopereze între ele pentru a combate frauda.

„România utilizează o versiune perimată a sistemului informatic și nu a luat măsurile necesare pentru a utiliza noua versiune. Faptul că România nu a acționat în timp util ar putea avea consecințe grave asupra pieței interne, deoarece produsele accizabile nu ar fi autorizate să circule, în mod normal, către sau dinspre România decât odată ce acciza a fost achitată în mod corespunzător. Aceasta ar putea afecta, de asemenea, toate celelalte state membre care au nevoie să trimită și să primească informații administrative din România”, precizează comunicatul Executivului comunitar. România are la dispoziție 4 luni, iar dacă situația nu este remediată, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

Transporturi inteligente cu lipsuri

Seria de cinci proceduri de infringement din domeniul transporturilor este deschisă de scrisoarea de punere în întârziere pe care CE a trimis-o României, dar și altor 10 state pentru că au aplicat incorect normele privind informațiile în materie de trafic legate de siguranța rutieră.

Normele respective sunt prevăzute de Regulamentul delegat (UE) nr. 886/2013 adoptat în temeiul Directivei privind sistemele de transport inteligente (STI). Accesul la datele în materie de trafic legate de siguranța rutieră este esențial pentru îmbunătățirea siguranței pe drumurile europene și pentru furnizarea de servicii de informare participanților la trafic. Această legislație impune statelor membre să pună la dispoziție astfel de date în vederea schimburilor și a reutilizării informațiilor prin puncte de acces naționale unice. Acest lucru contribuie la asigurarea faptului că serviciile de informare sunt compatibile și coerente la nivelul întregii UE. Termen de conformare – 4 luni.

Comisia Europeană a deschis procedură de infringement împotriva România și a altor 7 state, inclusiv Regatul Unit, pentru că au aplicat incorect normele UE privind furnizarea serviciilor de informare în timp real cu privire la trafic la nivelul UE.

Normele respective sunt prevăzute de Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/962 adoptat în temeiul Directivei privind sistemele de transport inteligente (STI). Acest regulament urmărește să îmbunătățească accesibilitatea, schimbul, reutilizarea și actualizarea datelor necesare pentru furnizarea de servicii de informare în timp real neîntrerupte și de bună calitate cu privire la trafic în întreaga UE prin intermediul punctelor unice de acces naționale.

Serviciile de informare în timp real cu privire la trafic contribuie la reducerea congestionării traficului, a poluării aerului și a poluării fonice generate de transporturi. Informațiile în timp real sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea de hărți digitale exacte și actualizate, care sunt indispensabile pentru aplicațiile de mobilitate inteligentă.

Tot scrisoare de punere în întârziere a fost trimisă către 10 state membre, inclusiv României, pentru că au aplicat incorect normele UE privind furnizarea serviciilor de informare cu privire la călătoriile multimodale la nivelul UE. Normele sunt prevăzute de Regulamentul delegat 2017/1926, care a fost adoptat în temeiul Directivei privind sistemele de transport inteligente (STI).

De multe ori, persoanele care călătoresc în Europa nu dispun de informații referitoare la întreaga călătorie, de la punctul de plecare la cel de destinație. Din acest motiv, statele membre au obligația de a institui puncte naționale de acces care să pună la dispoziție informații referitoare la călătoriile multimodale. În cele din urmă, serviciile de informare cu privire la călătoriile multimodale vor contribui la furnizarea unei imagini de ansamblu a tuturor opțiunilor de deplasare pe care le au la dispoziție călătorii, evidențiindu-le în același timp pe cele mai sustenabile. Aceste informații îi vor ajuta totodată pe călători să fie mai bine pregătiți în eventualitatea unor perturbări și vor veni în sprijinul călătorilor cu handicap sau cu mobilitate redusă.

Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere către 8 state, inclusiv României, pentru că nu au comunicat informații privind parcarea sigură și securizată. Mai precis, aceste state membre nu au pus la dispoziție în format digital, prin intermediul punctelor naționale de acces, informații referitoare la locurile de parcare (de exemplu, amplasarea zonelor de parcare și instalațiile și facilitățile disponibile), precum și la spațiile de parcare care furnizează informații dinamice (de exemplu, despre locurile disponibile sau zonele prioritare). Acest lucru este prevăzut de Regulamentul nr. 885/2013, care a fost adoptat în temeiul Directivei privind sistemele de transport inteligente (STI).

Șoferii de camioane din Europa se confruntă adesea cu problema locurilor de parcare insuficiente și a informațiilor precare cu privire la astfel de facilități și, prin urmare, parchează de multe ori în zone nesecurizate sau în locuri nesigure.

Cer liber și nu prea

11 state membre au primit scrisori de punere în întârziere pentru că nu au asigurat furnizarea și funcționarea serviciilor de legături de date pentru toți operatorii de aeronave care efectuează zboruri în spațiul aerian aflat în responsabilitatea lor și care sunt capabili de comunicații prin legături de date. Și România face parte din acest pachet de atenționări.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 29/2009 al Comisiei impune tuturor statelor membre să furnizeze aceste servicii. Serviciile de legături de date sunt comunicații între aeronave și sol care sunt transmise prin legături de date, completând comunicațiile de voce utilizate în mod tradițional în cadrul controlului traficului aerian. Implementarea acestei tehnologii interoperabile în Europa este esențială pentru îmbunătățirea eficienței comunicațiilor între piloți și controlori, sporind astfel capacitatea de control al traficului aerian.

Termenul limită pentru ca furnizorii de servicii de trafic aerian să pună la dispoziție și să opereze servicii de legături de date a expirat la 5 februarie 2018. Lipsa echipamentelor în anumite centre de control împiedică operatorii de aeronave să utilizeze serviciile de legături de date, pentru care operatorii au fost obligați să instaleze echipamente începând cu 5 februarie 2020.