Un studiu realizat de InfoCons, in parteneriat, FEPRA International, arata ca in anul 2018, au fost deviate de la groapa de gunoi 20 kg de deseuri de ambalaj, pe cap de locuitor, iar anul 2019 a inregistrat o scadere dramatica, datele din sondaj indica o cantitate de doar 5,5 kg, in primele sase luni ale anului.
Studiul exhaustiv a fost realizat in decursul anului trecut, la nivel national, cu adresabilitate catre Primariile resedinta de judet. Intrebarile adresate respondentilor au urmarit, printre altele, atat modalitatea de colectare a deseurilor si cantitatea de deseuri deviate de la groapta de gunoi, cat si cum au fost realizate in judetele din Romania campanii de informare si constientizare cu privire la colectarea selectiva.
Mai jos, sunt prezentate in detaliu centralizarea rezultatelor:
Modalitatea de colectare a deseurilor:
– 10.86% dintre primariile colecteaza deseurile in amestec
– 52.17% dintre primarii folosesc pentru deseuri colectare separata, pe doua fractii (reciclabil/ menajer)
– 45.62% dintre primarii au declarat ca folosesc o colectare separata, pe mai mult de doua fractii pentru deseuri
– Primaria Sectorului 2 utilizeaza si colectarea amestecata, dar si colectarea separata, pe doua fractii (reciclabil/ menajer), la fel ca si primaria Municipiului Zalau si Craiova
Pentru a vedea detaliile despre toate primariile cu modalitatea de colectare click aici.
In anul 2018 acumularea de deseuri deviata de la groapa de gunoi este de 133.624.032 kg, acest lucru insemnand ca s-au deviat per cap de locuitor aproximativ 20 kg de deseuri, iar in primele 6 luni ale anului 2019, cantitatea de deseuri deviata de la groapa de gunoi este de 39,783,731.7 kg, fapt care arata ca per cap de locuitor s-au deviat aproximativ 5.5 kg.
Click aici pentru a vedea detaliile aferente fiecarei primarii privind cantitatea de deseu deviata de la groapa de gunoi atat pentru anul 2018 cat si pentru primele 6 luni ale anului 2019.
- 41.30% dintre primarii au incheiat un contract cu o Organizatie de Implementare a Responsabilitatii Extinse a Producatorului (OIREP)
- 45.62% dintre primarii nu au incheiat un contract cu o Organizatie de Implementare a Responsabilitatii Extinse a Producatorului (OIREP)
- 13.08% nu au mentionat raspunsul la aceasta intrebare
Click aici pentru a vedea informatiile raportate la fiecare primarie.
- 36.95% dintre primarii au departament sau angajati desemnati care gestioneaza relatia cu OIREP (raporteaza cantitatile sau implementeaza campanii de informare si constientizare)
- 47.82% dintre primarii nu au un departament sau angajati desemnati care gestioneaza relatia cu OIREP (raporteaza cantitatile sau implementeaza campanii de informare si constientizare)
- 15.23 % dintre primarii nu au raspuns la aceasta intrebare
Pentru tabelul detaliat, click aici.
- 36.95% dintre primarii au un cost fundamentat privind gestiunea deseurilor in raport cu OIREP
- 54.34% nu au un asemenea cost
- 8.71% nu au oferit niciun raspuns.
Pana acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat in functie de numarul de persoane din gospodarie sau din asociatia de proprietari, cu un tarif fix per persoana si fara sa se tina cont de cantitatea totala de deseuri colectata.
Principiul „Plateste pentru cat arunci” este un instrument economic folosit ca model de bune practici in multe state din Uniunea Erupeana si este menit sa ajute la cresterea tintelor de reciclare la nivelul tarii. Are adresabilitate directa catre populatie prin constientizarea acestora ca deseurile costa si ca orice actiune de colectare gresita a deseurilor ii va face sa scoata mai multi bani din buzunar. De asemenea, un alt obiectiv al acestui principiu este inducerea unor comportamente precum reducerea deseurilor generate, cresterea gradului de reciclare si reducerea cantitatilor depozitate.
- 36.95% dintre primarii au actualizat contractele de delegare pentru serviciile de salubritate, prin implementarea instrumentului economic la populatie ,,Platesti pentru cat arunci’’
- 50% nu au facut acest lucru
- 13.05% nu au acordat niciun raspuns.
Click aici pentru a vedea tabelul cu raspunsurile primariilor.
Media pentru tariful pe care cetatenii il platesc pentru serviciul de salubrizare in acest moment este de 100de lei / de persoana pe an.
In Sectorul 4, gasim cel mai mic tarif, cu suma de 71.83 lei de persoana / an, iar tariful cel mai mare il gasim in Baia Mare, cu suma de 154.32 lei de persoana / an.
Pe raza Unitatilor Administrativ Teritoriale, 91.30% dintre primarii au asigurate spatiile pentru colectarea separata a deseurilor cu containere specifice fiecarui tip de deseu, iar altele 21.73% au infiintate centre pentru a oferi populatiei posibilitatea de a se debarasa, fara plata, de deseuri de hartie si carton, sticla, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de baterii, acumulatori si deseuri voluminoase, inclusiv saltele si mobilier.
Primariile Municipiilor Galati, Oradea, Zalau, Iasi, Suceava si Timisoara au selectat ambele variante mai sus mentionate.
Click aici pentru a vedea toate raspunsurile.
Ca indicatori prevazuti in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare si in regulamentele serviciului de salubrizare, 50% dintre primarii au indicatori de performanta pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare, 63.04% au indicatori prevazuti in Legea deseurilor nr. 211/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel incat sa se atinga incepand cu anul 2020 obiectivele de reciclare, iar Primariile Municipiilor Satu Mare, Tulcea, Craiova, Iasi, Targu Jiu, Suceava, Alba Iulia, Miercurea Ciuc, si Primaria Sectorului 1 Bucuresti au ambele selectat ambele variante mai sus mentionate.
Click aici pentru a vedea in detaliu raspunsurile fiecaror primarii.
Primariile au ales sa isi informeze locuitorii cu privire la gestionarea deseurilor in 3 feluri, si anume:
1. 67.39% prin postare pe site-ul propriu cu privire la sistemul de gestionare a deseurilor din cadrul localitatii, inclusiv cu privire la centrele infiintate pentru a putea oferi populatiei posibilitatea de a se debarasa, fara plata, de deseuri de hartie si carton, sticla, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de baterii si acumulatori si deseuri voluminoase, inclusiv saltele si mobilier
2. 56.52% au ales mijloacele scrise de informare
3. 34.78% au optat pentru alte mijloace de informare (retele de socializare cu public tinta, companii, informari in presa, la asociatii de proprietari si de catre operatori, etc.)
4. Unele primarii au selectat toate cele 3 variante de mai sus.
Click aici pentru a vedea toate raspunsurile date de primarii cu privire la acest subiect.
Cand vine vorba de colectarea deseurilor nu este nimic de gluma, iar clasificarea, colectarea si eliminarea acestora au consecinte la fel de grave atat pentru populatie, cat si pentru mediu. De aceea este foarte important sa aruncam deseurile intr-un mod corespunzator si sa reciclam.
Refolositi, reciclati si reduceti cantitatea de deseuri pentru a fi un adevarat consumator european!
„Aruncam, aruncam, aruncam, dar sa nu uitam ca tot ce aruncam, platim. Fie vorba de risipa alimentara, risipa energetica, nereciclarea ambalajelor, impactul de mediu este semnificativ. Dar cel mai nou impact este aruncarea la gunoi a banilor, iar banii nu reprezinta nimic altceva decat orele lucrate de fiecare, adica viata noastra. Asa ca, formula matermatica a anului este viata noastra = protectia mediului. Descarca gratuit aplicatia InfoCons din site si afla unde poti recicla cel mai aproape.” – Sorin Mierlea, Presedinte InfoCons
“FEPRA este un trend setter pe piata din Romania, atat din punctul de vedere al aplicarii legislatiei in domeniul mediului, cat si a modelului sau de afaceri si al actiunilor pe care le intreprindem. Prin reciclarea si valorificarea deseurilor contribuim major la reducerea CO2 si GHG si, de asemenea, vrem sa ne focusam si pe modul in care vom putea influenta reducerea cantitatilor de deseuri generate si reutilizarea ambalajelor cu potential. Prin preluarea responsabilitatii producatorului contribuim la cresterea reciclarii si la formarea unei economii circulare care angajeaza lumea in responsabilitatea comuna a gestionarii deseurilor.” – Ionut Georgescu, Director General al FEPRA Interntional S.A.
Studiul a fost derulat in Romania prin transmiterea chestionarului catre Primariilor Resedinta de Judet si catre Primarile de Sector din Bucuresti in perioada Noiembrie – Decembrie 2019.
Autor: Ioana Ardeleanu
Link sursa